La sfarsitul lunii mai- inceputul lunii iunie, toti elevii din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a vor participa la evaluarea nationala.
Se poate descarca aici documentul continand Ordinul si metodologia elaborate de MEN- forma din24.04.2014, unde puteti citi atat calendarul, cat si alte informatii utile.
De asemeni, puteti descarca modelele de teste de pe site , sau de aici: Clasa a II- a Clasa a IV- a Clasa a VI- a.
Se precizeaza ca si elevii cu dizabilitati care invata dupa programe diferite de curriculum-ul de masa pot participa la evaluare la cererea parintilor, beneficiind de adaptari si acomodari de diferite tipuri.
Din metodologie, reiese intentia de a aplica probe „asemanatoare” cu cele din evaluarile internationale. Dintre aceste evaluari internationale, cea mai cunoscuta , la care participa si Romania, este „The Programme for International Student Assessment (PISA)” (Programul pentru evaluarea internationala a elevilor). Acesta are loc o data la 3 ani, este organizata de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development ) si isi propune evaluarea sistemelor educationale din lume prin testarea competentelor si a cunostintelor elevilor de 15 ani.
Pentru a compara, putem analiza ce au primit elevii de 15 ani la evaluarea PISA din 2013, cea mai recenta evaluare internationala care a avut loc si la care rezultatele nu au fost tocmai onorante pentru noi.
De asemeni, chiar daca nu intelegem limba engleza, putem compara modelele propuse pentru evaluarea nationala cu Modelele oferite de OECD pentru testele PISA .
Si acum, sa ne punem cateva intrebari legate de modelele oferite, prin comparatie cu modelele PISA (la care, sa ne reamintim, nu prea ne-au bucurat rezultatele…):
-in ce proportie se regasesc aceste tipuri de exercitii de-a lungul procesului de educatie care are loc in scoala romaneasca?
-de ce se dau la clasa a IV- a texte la prima vedere lungi de 2 pagini scrise marunt, cu multe informatii si eventual incarcate cu elemente grafice ce distrag atentia, daca in PISA la fiecare sarcina de lucru exista o fraza de referinta pe care cel evaluat trebuie sa rezolve sarcina?
-de ce la clasa a II- a sunt cerinte pentru a caror rezolvare elevii trebuie sa citeasca 3 texte la prima vedere, continand cuvinte „rare”, nefamiliare pentru cea mai mare parte a copiilor la aceasta varsta?
-de ce la matematica sunt sarcini insotite de reprezentari grafice care nu sunt familiare decat in procent foarte mic copiilor din clasele respective ?
-de ce in evaluarile internationale se ofera unele formule necesare in rezolvarea cerintelor la matematica iar noi cerem ca elevii sa demonstreze memorarea lor?
-de ce la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a se prevad probe cu mult mai dificile decat s-au dat la evaluarea PISA pentru adolescentii de 15 ani?
-in general, cat de mult ne dorim sa evaluam in mod real situatia sistemului ?
Personal, imi exprim speranta ca se vor dezbate si revizui subiectele , pentru a evalua procesul in sine si nu diferenta dintre ce se face in scoala romaneasca si cum se lucreaza in alte sisteme. Altfel, sper ca eu ma insel, dar tare seamana totul a: cronica unui autogol anuntat.
Si ca sa fie pe intelesul tuturor: cam ce rata de succes poti avea daca, dupa ce ai facut scoala de soferi pe masini cu comanda automata, ai fi pus sa dai proba de traseu pe o masina cu comanda manuala? Tot asa, daca procesul educational este „construit” intr-un anume fel, cum il poti evalua prin sarcini de lucru diferite de experientele de invatare de care au avut parte elevii?
Daca v-a fost de folos postarea, poate va faceti timp sa ne votati un proiect de voluntariat educational pentru adolescenti, in cadrul concursului „Tara lui Andrei”- detalii pe linkul de mai jos:
https://educatiapentruviitor.wordpress.com/2014/04/23/avem-nevoie-de-voturi-in-tara-lui-andrei/
Multumim!