(dez) Orientarea pentru o cariera (1)


Dupa ce am inteles ca este prea tarziu pentru mine sa aleg o cariera in domeniul muzicii instrumentale, printr-a VIII-a iata vine timpul sa ne exprimam optiunile pentru liceu. Si eu ma gandesc sa aleg Pedagogicul, pentru ca se pare ca doar acolo mai pot face ceva cu pasiunea mea pentru muzica, plus ca descoperisem ca imi place sa lucrez cu copiii.

La sedinta cu parintii, profesorii le comunica alor mei ca DA, sunt potrivita pentru ceea ce am ales. Poate pentru ca, inca din clasele primare, le demonstrasem ca pot tine sub control clasa cat ei nu sunt acolo?????

In prima ora de dupa sedinta, vine domnu’ M si zice: “Aha, deci tu vrei ca peste vreo patru ani sa fii colega cu MINE!!!! Sa iesim, poate, impreuna din aceeasi cancelarie si EU sa ma intreb ce fel de ROMANA ii inveti tu pe copii???? De acum inainte, ori STII ROMANA, ori NU! Si acum, ia treci tu in fata clasei si arata-ne tu noua ce fel de cadru didactic esti!!!”

Si se aseaza in spatele clasei pe scaun si-mi face prima asistenta la ora din viata mea!

Eram la MIORITA…

Ce sa fac??? Ma apuc si pun intrebarile din manual, colegii mei, inmarmuriti de spaima (stare quasi-prezenta in orice ora de Romana cu domnu’M, de altfel) , ridica mana dar fac semne discrete “nu ma numi, ca habar n-am!” sau “pune-ma pe mine, ca stiu!”.

Se satura domnu’ M de joaca asta si ma trece la loc.

De atunci, daca intr-un extemporal greseam locul vreunei virgule, imi taia tot si-mi punea 3(trei). Noroc ca pe vremea aia media de promovare nu conta la admitere.

Cu ce Romana am invatat de la domnu’M pot sa spun ca am reusit sa trec foarte bine prin toate examenele de Romana din viata mea!

Am devenit invatatoare si am fost intotdeauna convinsa ca sunt la locul potrivit si meritat, pentru ca aveam OK-ul celor a caror parere conta in alegerea mea.

Chiar si admiterea mea la facultate, la 10 ani de la Bac, pot sa spun ca i-o datorez partial.

……………………………………………………………………………………………

“Pe vremea mea”, nu exista aria curriculara “Consiliere si orientare”, dar fiecare din noi stia ce domeniu vrea sa urmeze si mai ales DE CE.

In zilele noastre, orientarea pentru cariera in cadrul scolii consta in general in asistarea copilului la activitatea de bifare a optiunilor pentru admiterea computerizata.

Daca-i intrebi pe elevii de a VIII-a ce vor sa faca in viata, se uita la tine buimaci, “habar n-am, ce vrei sa-ti zic, sunt doar un biet copil, ce stiu eu ce voi face?”. Si ii vezi ca bifeaza toate profilurile de la acelasi liceu, “fie ce o fi, numa’ sa fiu la Colegiul X”!

Sau, daca au medii mai mici la Mate’ , Fizica si Chimie, e MUSAI sa se inscrie la profiluri tehnologice, pentru ca DOAR ACOLO vor putea rata Bac-ul cu mare succes!!!

Daca ii intrebi intr-a XII-a, iar nu sunt hotarati! Se vor duce si ei la o facultate “trendy”, ca doar admiterea e pe medie sau pe taxa!

Oricum nu conteaza, pentru ca tot la ingrijit batrani in tari straine vor ajunge.

In statisticile institutiilor de specialitate se constata cresterea numarului tinerilor depresivi, sau cu comportament antisocial, sau consumatori de substante diverse, sau care nu reusesc sa absolve liceul sau facultatea….

Oare de ce?

Anunțuri

3 responses to “(dez) Orientarea pentru o cariera (1)

  1. Pingback: (dez-) Orientarea pentru o cariera (3)- Serenada din autobuzul 41 | EDUCAȚIA PENTRU VIITOR

  2. Pingback: (dez-) Orientarea pentru o carieră (2)- review Huffington Post UK | EDUCAȚIA PENTRU VIITOR

  3. Pingback: Ai ales la ce școală îți înscrii copilul? (I) | EDUCATIA PENTRU VIITOR

Comentează sau lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s