Galerie

Oameni pe care i-am cunoscut (I)- Charles Temple


V-ati intrebat vreodata care sunt oamenii din viata voastra care v-au marcat destinul intr-un mod atat de profund, incat au determinat un salt semnificativ in traseul vietii voastre?
Eu pot sa spun ca am o lista intreaga a unor asemenea oameni, fara de care as fi dus o viata foarte anosta.
Unul dintre ei este Charles Temple. http://www.hws.edu/news/experts/displayexpert.asp?expertid=33
”Profesor de Educatie cu specializarea in alfabetizare, literatura pentru copii si formarea cadrelor didactice. Trainer international pentru imbunatatirea activitatii de predare, in special prin intermediul universitatii. Autor de manuale pe teme de alfabetizare si literatura pentru copii. Autor de carti pentru copii. Un fel de povestitor. Si cantaret la banjo. Si sot si tata, si coleg al unui grup grozav de oameni ai scolii la Hobart and William Smith Colleges.”-asa se autocaracterizeaza (http://people.hws.edu/temple/ )
Am avut marea onoare sa fiu selectata si sa beneficiez de indrumarea lui acum vreo 12 ani, cand coordona in Romania programul in cadrul caruia mi s-au publicat patru carticele in colectia pentru copii ”ABC-Primii pasi”. ( http://www.cedu.ro/publistro02.php?id=3). Nu aveam nicio experienta in scrisul cartilor si nici eu nu credeam ca as fi in stare sa o fac.
Dar Charles stia mai bine cum sa ne aduca acolo unde dorea. Calm, atent, discret, cu mult tact, cu simtul umorului, expert in ceea ce face. Dornic de a invata limba romana, ca sa inteleaga el insusi ce scriem. (Pe la sfarsitul programului noi ii vorbeam englezeste iar el ne raspundea romaneste, ce distractiv! Translatoarea a capatat astfel ceva timp liber, suficient pentru a fi trimisa si ea sa scrie … si a publicat si ea o carticica!) Ne-a invatat CE sa scriem. Ne-a aratat CUM sa muncim la scris-si sa exprimam in 8 randuri tot atatea idei cat in 8 pagini. A stat langa noi ca sa ne ajute sa cooperam cu ilustratorii, pentru a stabili ce va exprima imaginea si ce va povesti textul de pe o pagina. Ne-a pus sa-i citim textele in romaneste mai intai, spunandu-ne sa o facem ca si cum am fi citit unui grup de copii. Asculta -prima data fara traducere, ca sa auda ”cum suna”- si uite asa am invatat cum trebuie sa-i citesti unui copil o carte.
Alaturi de el, ”noi cei alesi” am trecut prin agonia creatiei si prin extazul reusitei. Nu se plictisea niciodata de noi, nu obosea explicand ce asteptari are.
Doar uneori, cand avea o mica pauza in singuratate, il vedeai usor ingandurat- dor de casa.
Sunt recunoscatoare pe viata pentru privilegiul de a-i fi fost ucenica.

Anunțuri

Comentează sau lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s