Galerie

Reforma, mon amour… 1- Să recapitulăm…


Uraaaa!!! Iar vine reforma!

E bine, e chiar foarte bine, pentru că, fiind tranziție, cine mai stă să analizeze ce se petrece de fapt în ograda învățământului? Provizoratul este magnific! Ce sa mai îmbunătățim, dacă tot vine SCHIMBAREA?

Poate așa se explică și faptul că unele lucruri nu se mai actualizează, de exemplu minunata schemă albastră a structurii învățământului preuniversitar de pe site-ul MECŞ, primul click pe stânga… Păi, chiar așa! Ce relevanță are, de exemplu, că avem clasă pregătitoare? Că, oricum, între ce s-a spus inițial că va reprezenta acest an de școală și ce este în realitate, e o evidentă deosebire… Ce contează că s-a cam terminat cu școlile de arte și meserii? Ne mai punem pentru niște chichițe terminologice?

Toată lumea e de acord: cadrele didactice, în marea lor majoritate, relevă rezistență la schimbare și nu percutează corespunzător la cerințele învățământului modern! Nu țin pasul cu schimbările inițiate de minți sclipitoare și vizionare, care, dacă un lider își exprimă interesul pentru -să zicem- karting, sunt gata să ia măsuri imediate, cu inițiative fulminante, cum ar fi introducerea karting-ului ca disciplină de studiu , cu achiziționarea, desigur, a respectivelor dispozitive, de către- dacă se poate- toate școlile… (Noroc că, probabil, respectivul lider sau altcineva a sesizat impasul iminent și a tăiat elanul creator, altfel … )

Da, reforma e magnifică! Deci, cu cât mai des, cu atât mai bine!

Am re-citit azi un poem … Se spune acolo că, în educație, trebuie să știi unde vrei să ajungi, cum vei ajunge acolo și cum vei ști că AI AJUNS acolo. Pentru asta, zic eu, ar trebui să știi și de unde vii…

Părerea mea!

Da-da, reforma e grozavă, dacă se constată că e nevoie de SCHIMBARE!

DE CE mi se pare, însă, că fiecare nouă idee seamănă, din ce în ce mai mult, cu o misiune de pedeapsă?

Pedeapsă pentru experții care se îndârjesc să pună degete pe vulnerabilitățile descoperite în urma unor studii de impact.

Pedeapsă pentru ”cei de dinainte”, care nu mai sunt LA PUTERE și e musai să fie distrus tot ce au construit, fără a analiza ce a mers și ce nu.

Pedeapsă pentru profesori, care se încăpățânează să nu accepte ”schimbarea” . Mai ales pentru ei. Pentru că – nu-i așa? – ei și numai ei sunt incapabili să priceapă că trebuie să tacă și să facă așa cum li se comandă. Habar nu au de planificare și proiectare, pentru că am avut ”noi” grijă să le dăm de-a gata și chiar am insistat să nu aibă îndrăzneala de a schimba ceva de capul lor. Dacă nu (mai) au experiență nici în elaborarea unei planificări, ce știu ei de macrosistem?

Cineva a găsit și o justificare a îndepărtării profesorilor din procesul de analiză și decizie: noi, ăștia, suntem ”o masă amorfă” , incapabili să reacționăm adecvat la ceea ce ni se întâmplă. Deci, ce sens are să mai fim băgați în seamă?

Uraaa!!! Vine reforma! (Da, știu, e deja redundant conținutul, dar sunt într-o exaltare ce mă împinge la asta, dată de satisfacția pe care o simt !)

Dormiți liniștiți! Experții nominalizați reformează pentru dumneavoastră!

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

Recomand pe temă asemănătoare: Educația incluzivă

 

 

Anunțuri

3 responses to “Reforma, mon amour… 1- Să recapitulăm…

  1. Pingback: Reforma, mon amour -3- ”O masă amorfă”… | EDUCAȚIA PENTRU VIITOR

  2. Pingback: Reforma, mon amour -2- Educația incluzivă… | EDUCAȚIA PENTRU VIITOR

  3. GIURGIU GHEORGHE

    “Nimic nu este mai folositor decât studiul geografiei spre a deştepta sănătoasa judecată a omului” Immanuel Kant-n.1724-d. 1804”
    GIURGIU GHEORGHE·8 FEBRUARIE 20161 citiri
    “LA NOI GEOGRAFIA PRODUCE ISTORIE” (Octavian Paler)
    DE CE ESTE NECESAR UN NUMĂR MAI MARE DE ORE DE GEOGRAFIE ÎN NOILE PLANURI-CADRU La formarea celor opt competenţe –cheie cerute de LEN nr.1/2011 geografia aduce o contributie substanțiala. Astfel, geografia contribuie la formarea compe¬tențelor de comunicare în limba maternă prin utilizarea limbajului de specialitate și explicarea realității geografice, după cum utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor geografici în limbi străine dezvoltă competențe de comunicare în limbile respective. Și competențele de bază în științe și tehnologii se pot dezvolta și prin contribuția geografiei. Multe elemente din matematică se utilizează în geografie pentru studierea mediului terestru. Un exemplu în acest sens este și prezentarea realității geografice pe suport cartografic și grafic. Geografia contribuie și la identificarea și explicarea valențelor sociale, civice și culturale ale caracte-risticilor spațiului geografic, iar asimilarea unor tehnici de lucru și deprinderi de învățare sunt folosite în învățarea pe tot parcursul vieții (educația permanentă). Aportul geografiei la realizarea unor modele și soluții de organizare și utilizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile contribuie la formarea atât a unor competențe de inițiativă și antreprenoriat, cât și a competențelor de sensibilizare și exprimare culturală. Geografia studiază mediul geografic (ca mediu de existență al omului), iar în acest mediu interacționează atât elemente, procese și fenomene guvernate de legi ale naturii, cât și elemente, procese și fenomene care se desfășoară după legi ale societății. Prin urmare obiectul de studiu al geografiei este mediul geografic exprimat prin interacțiunea om-societate la nivel global (planetar), dar și regional și local. În predarea geografiei profesorul trebuie să realizeze corelații interdisciplinare (geologie, matematică, fizică, chimie, sociologie, informatică, etc.), dar și conexiunile dintre disciplinele care compun știința geografiei (geografia fizică, geografia umană, geografia regională, etc.). Am prezentat ,pe scurt, contribuția geografiei la formarea competențelor-cheie și a competențelor generale și specifice din programele școlare. Dar geografia poate contribui substanțial și la formarea competențelor digitale la elevi, întrucât tehnologia informației și comunicării (T.I.C.) permite accesarea și utilizarea de către elevi și profesori a conținuturilor cu caracter geografic (dar nu numai atât). Geographic Information Systems (GIS) este un sistem hardware și software conceput și utilizat pentru stocarea, interogarea și analiza datelor geografice, iar în final, rezultatele sunt reprezentate cartografic. Tendința la nivel mondial este de introducere a Sistemului de Informații Geografice în curriculum-ul școlar. Nu înțelegem de ce în România nu se fac pași în această direcție, mai ales că dispunem de resurse hardware, software, de date disponibile, dar și de profesori de geografie competenți (resursa umană).

    Punctul de vedere oficial al geografilor privind planul cadru pentru gimnaziu Iata mai jos textul notei oficiale expediate vineri, 23 ianuarie, catre MECS de catre Conducerea SGR cu privere la planul-cadru pentru gimnaziu, in baza consultarii publice initiate de MENCS pe aceasta tema nota nr 14/22.01.2016
    Domnului Prof. univ. dr. ADRIAN CURAJ Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice DOMNULE MINISTRU, Vă aducem la cunoştinţă, pe această cale, PUNCTUL DE VEDERE AL GEOGRAFILOR PRIVIND PROIECTUL DE PLAN-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL, rod al dezbaterii cu geografii din învăţământul preuniversitar şi universitar precum şi cu structurile de conducere ale Societăţii de Geografie din România şi ale Comitetului Naţional de Geografie. Geografia este, alături de Istorie, Limba şi literatura română, una dintre disciplinele de bază în formarea culturii generale şi asigurarea bagajului de cunoştinţe necesar pentru ciclul liceal. Geografia are ca obiect de studiu interacţiunea dintre natură şi societate şi, în acest context, este disciplina principală care se ocupă de presiunea crescândă a omului asupra mediului şi de impactul schimbărilor climatice asupra societăţii. Ca urmare, apreciem că Geografia trebuie să-şi găsească un loc consolidat în planul-cadru, graţie a rolului acestei discipline în formarea de competenţe generale şi specifice cu aplicabilitate interdisciplinară şi transdisciplinară. Din păcate, în structura sistemică actuală a ştiinţelor şi a disciplinelor educaţionale, geografia este percepută fie în mod predominant o ştiinţă a naturii, fie predominant o ştiinţă socială, dar foarte rar ca o ştiinţă integrată, atât a naturii, cât şi a societăţii, de unde decurg unele consecinţe negative. De-a lungul timpului Geografia a fost privită în ansamblul curriculumului ca o disciplină a enciclopedismului şi descriptivismului, ceea ce nu corespunde realităţii actuale, ea devenind unul dintre domeniile ştiinţifice cele mai dinamice, cu mare adaptabilitate la schimbările tot mai accentuate ce caracterizează lumea contemporană. Ca membri ai Uniunii Europene recunoaştem şi respectăm un principiu fundamental al acestei construcţii geopolitice: coeziunea tuturor cetăţenilor săi este generată şi de relaţiile de respect şi acceptare reciprocă. Din această perspectivă expresia ”unitate în diversitate” este doar o lozincă dacă nu recunoaştem şi explicăm diversitatea şi formele ei de manifestare. Cetăţenii europeni pe care îi formează şcoala românească vor putea astfel respecta aceste valori şi specificul fiecărei ţări, comunităţi sau etnii. Elevii vor putea înţelege conceptul de multiculturalitate, dacă în şcoală le va fi dezvoltată gândirea proiectivă prin relevarea rolului important al Geografiei în această direcţie. Competenţele cheie ale Uniunii Europene, precum şi cele din Carta Internaţională a Educaţiei prin Geografie sugerează patru niveluri de abordare scalară în studiul acestei ştiinţe: orizontul local, ţara, continentul şi lumea (orizontul global). Prin prisma celor menţionate mai sus apreciem că numărul minim săptămânal de ore de Geografie trebuie să fie: 2 ore la clasa a V-a, câte o 1 oră la clasele a VI-a şi a VII-a şi 2 ore la clasa a VIII-a, număr de ore care este cel mai apropiat de necesităţile fireşti ale disciplinei şi care este prevăzut în VARIANTA A TREIA DE PLAN-CADRU propus spre dezbatere publică. În susţinerea acestui demers aducem următoarele argumente: Obiectul Geografiei implică o abordarea sistemică şi transdisciplinară a mediului şi a societăţii. Cu ajutorul Geografiei elevii reuşesc să cunoască şi să înţeleagă orizontul apropiat, (localitatea natală – ţara natală) de la locuri la oameni şi fapte. Astfel, geografia sădeşte în inima şi cugetul copilului (viitorul adult) sentimente precum: respectul, ataşamentul, iubirea, mândria, admiraţia, recunoştinţa. Este nevoie de acestea, deoarece educaţia formează nu numai aptitudini, ci şi atitudini şi valori umane. Schimbarea în lume este omniprezentă (clima, mediul înconjurător, ierarhia marilor puteri economice, relaţiile dintre state, graniţele, sistemele de valori) şi are, tot mai adesea, cauze locale cu efecte globale. Geografia are meritul de a face tânărul să înţeleagă cauzele acestor schimbări, să conştientizeze amploarea efectelor şi, totodată, să dezvolte mecanisme pentru a face faţă schimbărilor, prin cunoaştere, mobilizare şi participare. Geografia îi ajută pe elevi să îşi dezvolte gândirea critică, să înţeleagă cauzele şi efectele fenomenelor naturale şi socio-economice; să îşi dezvolte imaginaţia, creativitatea, dorinţa de cunoaştere; să înţeleagă diversitatea lumii. Geografia răspunde foarte bine noilor preocupări educaţionale care vizează activităţi de protecţia mediului, dezvoltare durabilă, schimbări climatice etc. De asemenea, aceasta contribuie la cunoaşterea de către elevi a modului de viaţă, a obiceiurilor şi a tradiţiilor altor ţări şi popoare. Caracterul aplicativ al acestei discipline oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi sub formă de studii de caz, analize detaliate ale elementelor fizico-geografice şi de observaţie directă în mediul înconjurător. Analizând profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a, geografia contribuie la formarea celor opt competenţe cheie într-o măsură foarte mare: de exemplu – Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-concrete (A) – Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat (B) – Aplicarea unor reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase şi a unui mediu curat (B) din cadrul Competenţelor matematice (A) şi competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii (B). Geografia pentru clasa a V-a, în varianta alocării a două ore, în forma Variantei III, îşi asumă integrarea într-o formă corespunzătoare a unor elemente care există la disciplina Ştiinţe ale naturii la clasele III-IV, şi care, prin absenţa acestei discipline la clasa a V-a, ar putea fi abordate într-un sens constructiv în cadrul Geografiei. Disciplina de clasa a V-a va cuprinde elemente semnificative din cele trei mari secvenţe ale Ştiinţelor din învăţământul primar: Ştiinţele vieţii (aproximativ 10%, referitoare la aspectele spaţiale ale biosferei), Ştiinţele fizicii (aproximativ 10% prin exlicarea unor fenomene, procese şi mecansime presupuse de această secvenţă) şi, în mod integral, elementele de la Ştiinţele Pământului. Sintetizând, se poate spune că Geografia este disciplina care: • prin caracterul de sinteză, oferă şi promovează cel mai bine abordări de tip multi-, pluri-, inter- şi transdisciplinar; • asigură un echilibru atât între ariile curriculare, cât şi la nivelul acestora, între disciplinele de studiu, prin numărul de ore alocat, fapt ce poate contribui la formarea solidă a elevilor; • permite, astfel, dezvoltarea tuturor competenţelor-cheie pentru elevi, care trebuie să deţină abilităţi de comunicare şi de relaţionare foarte bune în limba română şi în limbile străine pe care le studiază, necesare dezvoltării competenţelor sociale şi civice, matematice, de bază în ştiinţe şi tehnologii, digitale; • reprezintă un suport teoretic şi aplicativ care să-i ajute în dezvoltarea personală pentru carieră şi în viaţă, prin promovarea autonomiei, iniţiativei personale, a discernământului în aprecierea propriilor fapte şi a celor din lumea înconjurătoare; • contribuie la realizarea unor modele şi soluţii de organizare şi utilizare a spaţiului, din perspectiva dezvoltării durabile, participă la formarea competenţelor de sensibilizare şi exprimare culturală, la formarea competenţelor digitale, întrucât tehnologia informaţiei şi comunicării (T.I.C.) permite accesarea şi utilizarea de către elevi şi profesori a conţinuturilor cu caracter geografic (dar nu numai atât). Tendinţa la nivel mondial este de introducere a Sistemului de Informaţii Geografice (GIS) în curriculum-ul şcolar. Geografia contribuie şi la formarea competenţelor transversale prin: dimensiunea culturală la care se pot raporta elemente particulare ale disciplinelor şcolare (inclusiv ale geografiei); acest lucru îmbogăţeşte atât abordarea culturală a diferitelor teme, cât şi încadrarea elementelor disciplinare într-un context supraordonat; dimensiunea prospectivă care se traduce prin ofertarea de către geografie a unor scenarii prospective de evoluţie a principalelor fenomene studiate (hazarde, încălzire globală, mondializare, metropolizare etc.); raportarea la un sistem de atitudini şi valori, din perspectiva elementelor educaţiei moderne şi a stării actuale a lumii contemporane. Multe dintre fenomenele actuale negative (poluare, încălzire globală, epuizarea resurselor, degradarea terenurilor etc.) îşi au originea în momente ale evoluţiei societăţii considerate până în prezent benefice (revoluţia industrială, revoluţia agrară, mondializarea tehnologiilor, extinderea spaţiului locuit); formarea şi atingerea unor competenţe interdisciplinare şi transdisciplinare asumate prin Curriculum-ul Naţional în ansamblul său. Sesizăm, totodată, faptul că reducerea numărului de ore de Geografie ar putea compromite, prin efectul restrângerii bagajului de cunoştinţe, excelenta poziţie a României la Olimpiadele Internaţionale în domeniu. Menţionăm că România a obţinut primul loc pe naţiuni la Olimpiadele Internaţionale, de la prima ediţie şi până în prezent. Preşedintele Societăţii de Preşedintele Comitetului Geografie din România Naţional de Geografie Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz Acad. Dan Bălteanu

    VI 05:53In concluzie vrem stiintele naturii, vrem CUNOSTINTE despre viata,TERRA, schimbari climatice, mediu si ignoram GEOGRAFIA! La TIMSS exista evaluare pentru GEOGRAFIE , domeniul stiintelor pamantului exista academic!Traiasca dezbaterea publica!

    SÂM 07:02Cu noile planuri-cadru: „In concluzie vrem stiintele naturii, vrem CUNOSTINTE despre viata,TERRA, schimbari climatice, mediu si ignoram GEOGRAFIA! La TIMSS exista evaluare pentru GEOGRAFIE , domeniul stiintelor pamantului exista academic!Traiasca dezbaterea publicaCum este posibil sa vorbesti de ŞTIINŢA MEDIULUI şi să nu ai nevoie de cunoştinţe din ştiinţele Pământului !Grupul ÎNŢELEPŢILOR (merci Ovidiu Voicu!) au participat la o aplicaţie de teren, condusă de un profesor de geografie în viaţa domniilor lor?Au văzut strălucirile din ochii copiilor ?Aici se produce inter şi transdisciplinaritatea, dezvoltarea abilităţilor de viaţă: în natură pe teren!Cine pune întrebări şi dezvoltă GÂNDIREA?Nu un personaj care gândeşte sistemic? Sau mai bine furnizăm noi la export medici, fizicieni, ITI-şti matematicieni, chimişti! Şi a fost o dezbatere publică,nu? !” F���Kwy�Fa�

    Sfârşitul conversaţiei

Comentează sau lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s